a) Deoarece consumul de ap\u0103 din f\u00e2nt\u00e2nile afectate este interzis, acestea vor fi cur\u0103\u0163ate, salubrizate, dezinfectate \u015fi analizate prin laboratoarele DSP.<\/p>\n\n\n\n
b) P\u00e2n\u0103 \u00een momentul c\u00e2nd apa devine corespunz\u0103toare se va consuma NUMAI ap\u0103 \u00eembuteliat\u0103, ap\u0103 adus\u0103 \u00een cisterne din zonele neafectate sau ap\u0103 fiart\u0103 \u015fi r\u0103cit\u0103.<\/p>\n\n\n\n
c) Important de \u015ftiut este c\u0103 apa a c\u0103rei calitate a fost afectat\u0103 datorit\u0103 inunda\u0163iilor NU poate fi folosit\u0103 pentru sp\u0103latul vaselor, sp\u0103latul pe din\u0163i, sp\u0103latul pe m\u00e2ini, sp\u0103larea alimentelor \u015fi preg\u0103tirea hranei etc.<\/p>\n\n\n\n
Pentru dezinfec\u0163ia f\u00e2nt\u00e2nilor se vor respecta urm\u0103toarele instruc\u0163iuni generale<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n 1. Pentru a efectua o dezinfec\u0163ie corect\u0103 a apei de f\u00e2nt\u00e2n\u0103, trebuie asigurat\u0103 \u00een prealabil asanarea \u015fi recondi\u0163ionarea f\u00e2nt\u00e2nii.<\/p>\n\n\n\n 2. \u00cen vederea dezinfec\u0163iei, f\u00e2nt\u00e2na se gole\u015fte \u015fi se cur\u0103\u0163a, dup\u0103 care se las\u0103 p\u00e2n\u0103 se umple cu ap\u0103 \u015fi se calculeaz\u0103 volumul acesteia.<\/p>\n\n\n\n 3. Dezinfec\u0163ia f\u00e2nt\u00e2nii se face cu substan\u0163e clorigene sau dezinfectante care au aviz sanitar de folosire \u00een acest scop, exemplu: clorura de var, hipoclorit de sodiu, cloramina etc.<\/p>\n\n\n\n 4. F\u00e2nt\u00e2na se acoper\u0103 cu capac \u015fi dup\u0103 12 ore, se extrage apa din f\u00e2nt\u00e2n\u0103 \u015fi se arunc\u0103 p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd dispare mirosul persistent de clor. Din acest motiv se recomand\u0103 ca opera\u0163iunile de dezinfec\u0163ie a f\u00e2nt\u00e2nii s\u0103 se fac\u0103 seara.<\/p>\n\n\n\n 5. \u00cen localit\u0103\u0163ile \u00een care exist\u0103 microcentrale de aprovizionare cu apa, produc\u0103torul de ap\u0103, sub \u00eendrumarea DSP, va controla starea de igien\u0103 \u015fi calitatea apei distribuite, lu\u00e2nd m\u0103surile necesare pentru c\u0103 apa s\u0103 \u00eendeplineasc\u0103 cerin\u0163ele legale. \u00cen acest sens se va pune accent pe clorinarea corespunz\u0103toare a apei distribuite popula\u0163iei, pe igienizarea \u015fi dezinfec\u0163ia perimetrelor de protec\u0163ie sanitar\u0103, a rezervoarelor \u015fi pe remedierea de urgen\u0163\u0103 a eventualelor defec\u0163iuni.<\/p>\n\n\n\n II. M\u0102SURI PENTRU IGIENIZAREA SOLULUI \u015eI DE\u015eEURILOR SOLIDE<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n 1. Suprafe\u0163ele care au fost inundate vor fi salubrizate, adic\u0103 se va proceda la \u00eendep\u0103rtarea sedimentelor \u015fi de\u015feurilor aduse de ap\u0103 \u015fi apoi se va face dezinfec\u0163ia solului cu o solu\u0163ie clorigen\u0103 5-10 % (var cloros, cloramin\u0103).<\/p>\n\n\n\n 2. Sedimentele \u015fi de\u015feurile se vor depozita \u00een locuri special amenajate \u015fi vor fi dezinfectate de asemenea cu solu\u0163ii clorigene.<\/p>\n\n\n\n III. M\u0102SURI PENTRU IGIENIZAREA GRUPURILOR SANITARE \u015eI LATRINELOR<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n 1. Perimetrul closetelor individuale (scaunul \u015fi cabina) se va sp\u0103la \u015fi dezinfecta, iar \u00een interiorul acestora se vor turna 2-3 g\u0103le\u0163i cu solu\u0163ie clorigen\u0103 5-10 %.<\/p>\n\n\n\n 2. \u00cen cazul \u00een care \u00een localitate exist\u0103 sistem de canalizare \u015fi sta\u0163ie de epurare, se va face dezinfec\u0163ia \u00eentregului sistem de canalizare cu o solu\u0163ie clorigen\u0103 5-10% \u015fi se va face cur\u0103\u0163irea sta\u0163iei de epurare de eventualele depuneri \u015fi de\u015feuri solide aduse de inunda\u0163ii, asigur\u00e2ndu-se func\u0163ionarea la parametrii corespunz\u0103tori.<\/p>\n\n\n\n 3. Este obligatoriu ca substan\u0163ele clorigene s\u0103 fie utilizate sub form\u0103 de solu\u0163ie.<\/p>\n\n\n\n IV. M\u0102SURILE PENTRU PREVENIREA \u00ceMBOLN\u0102VIRILOR PRIN BOALA DIAREIC\u0102 ACUT\u0102, HEPATI<\/em><\/strong>T\u0102<\/em><\/strong> etc.<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n a) Educa\u0163ia sanitar\u0103 a popula\u0163iei privind respectarea strict\u0103 a regulilor de igien\u0103 individual\u0103, consumul alimentelor salubre \u015fi corect preparate, consumul de ap\u0103 potabil\u0103;<\/p>\n\n\n\n Deoarece unit\u0103\u0163ile cu profil alimentar adesea sunt distruse \u00een timpul inunda\u0163iilor, este posibil ca produsele alimentare s\u0103 fie serios deteriorate, impun\u00e2ndu-se controlul riguros al calit\u0103\u0163ii alimentelor inclusiv aprovizionarea cu alimente corespunz\u0103toare igienico-sanitar al zonelor inundate.<\/p>\n\n\n\n b ) Se va interzice consumul alimentelor alterate;<\/p>\n\n\n\n c) Se impune distrugerea alimentelor intrate \u00een contact cu apa de inunda\u0163ie, dac\u0103 ele nu erau protejate \u00een cutii de conserve ermetic \u00eenchise;<\/p>\n\n\n\n d) Supravegherea unit\u0103\u0163ilor de alimenta\u0163ie public\u0103 \u015fi colectiv\u0103 privind modul de preparare, p\u0103strare \u015fi distribuire a produselor alimentare finite;<\/p>\n\n\n\n e) p\u0103strarea la rece a alimentelor perisabile;<\/p>\n\n\n\n f) fructele \u015fi legumele vor fi bine sp\u0103late cu ap\u0103 potabil\u0103 sau fiart\u0103;<\/p>\n\n\n\n g) nu se va p\u0103stra m\u00e2ncarea pentru a doua zi. Se vor prefera conservele sterilizate \u015fi b\u0103uturile r\u0103coritoare pasteurizate .<\/p>\n\n\n\n h) evacuarea corect\u0103 a de\u015feurilor solide \u015fi lichide<\/p>\n\n\n\n i) se va consuma doar ap\u0103 \u00eembuteliat\u0103, \u015fi nu din f\u00e2nt\u00e2ni sau de la robinet;<\/p>\n\n\n\n j) pentru prepararea alimentelor s\u0103 se utilizeze doar ap\u0103 fiart\u0103 \u015fi r\u0103cit\u0103;<\/p>\n\n\n\n k) s\u0103 se consume doar alimente ambalate sau bine preparate termic;<\/p>\n\n\n\n l) s\u0103 nu se ating\u0103 animalele moarte \u015fi s\u0103 avertizeze autorit\u0103\u0163ile, \u00een vederea evacu\u0103rii acestora;<\/p>\n\n\n\n m) s\u0103 se evite expunerea prelungit\u0103 la frig\/umezeal\u0103,<\/p>\n\n\n\n n) s\u0103 se respecte igiena individual\u0103;<\/p>\n\n\n\n o) la primele semne de boal\u0103 este obligatorie prezentarea la cel mai apropiat medic\/spital.<\/p>\n\n\n\n Boli \u015fi traumatisme provocate de inunda\u0163ii<\/u><\/strong><\/p>\n\n\n\n Con\u0163inutul apei din timpul inunda\u0163iilor, dar \u015fi al\u0163i factori contextuali, provoac\u0103 infec\u0163ii \u015fi diferite tipuri de boli, \u00een mod special afec\u0163iuni digestive \u015fi de pielii:<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n – Febr\u0103 tifoid\u0103;<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n – Leptospiroza;<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n – Dizenterie (salmonella, shigella, campylobacter);<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n – Hepatita A;<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n – Holera;<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n – Malaria;<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n – Febra galben\u0103;<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n – Boli ale ochilor;<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n – R\u0103ni sau lovituri cauzate de obiecte ascu\u0163ite localizate sub ap\u0103 murdar\u0103;<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n – Electro\u015focuri;<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n – Mu\u015fc\u0103turi sau \u00een\u0163ep\u0103turi de roz\u0103toare \u015fi insecte;<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n – Infec\u0163ii respiratorii<\/em><\/strong>.<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n Afec\u0163iuni respiratorii<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n Din cauza umidit\u0103\u0163ii, locuin\u0163ele inundate sunt un mediu ideal pentru dezvoltarea mucegaiului, care poate provoca infec\u0163ii respiratorii, alergii sau reac\u0163ii de hipersensibilitate ale tractului respirator. Pentru a evita acest lucru cei care r\u0103m\u00e2n \u00een zonele afectate de inunda\u0163ii trebuie s\u0103 foloseasc\u0103 aparate care \u00eembun\u0103t\u0103\u0163esc calitatea aerului \u015fi care \u00eei va proteja de inhalarea sporilor de mucegai.<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n Sfat util!<\/u><\/strong><\/p>\n\n\n\n Orice ran\u0103 de la nivelul pielii trebuie tratat\u0103 \u015fi bandajata cu tifon steril, deoarece \u00een mediul murdar \u015fi umed se poate suprainfecta cu u\u015furin\u0163\u0103, iar timpul de vindecare se va prelungi. Folosirea cizmelor de cauciuc pentru perioade \u00eendelungate de timp poate provoca infec\u0163ii fungice \u015fi leziuni ale piciorului. De asemenea, dup\u0103 c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni de la inunda\u0163ie num\u0103rul bolilor cauzate de \u0163\u00e2n\u0163ari (malaria \u015fi febra dengue) putea fi \u00een cre\u015ftere.<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n Evaluarea riscului<\/u><\/strong><\/p>\n\n\n\n Factorul de risc pentru focarele de infec\u0163ie din timpul inunda\u0163iilor este contaminarea instala\u0163iilor de ap\u0103 potabil\u0103.<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n Inunda\u0163iile cresc riscul de transmitere pentru leptospiroza, febra galben\u0103, febr\u0103 tifoid\u0103, febra West Nile \u015fi alte boli provocate de ap\u0103 murdar\u0103. Pericolul crescut al infec\u0163iilor poate fi redus dac\u0103 popula\u0163ia este mutat\u0103 \u00een alte teritorii (cel pu\u0163in pe perioada inunda\u0163iilor) \u015fi dac\u0103 este evitat consumul de ap\u0103 contaminat\u0103.<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n Din cele 14 inunda\u0163ii majore care au avut loc la nivel global \u00eentre 1970 \u015fi 1994, doar \u00een cazul uneia a izbucnit un focar de infec\u0163ie de boli digestive (diareice) – \u00een Sudan, 1980. Acest lucru a fost posibil \u00eentruc\u00e2t \u00een urma catastrofei nu a fost posibil\u0103 evacuarea popula\u0163iei. Inunda\u0163iile din Mozambic \u00een ianuarie-martie 2000 au dus la cre\u015fterea incidentei diareei, iar \u00een 1998 inunda\u0163iile din Bengalul de vest au provocat o epidemie major\u0103 de holer\u0103.<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n Exist<\/em><\/strong>\u0103<\/em><\/strong> un risc crescut de infec\u0163ie cu boli cu transmitere hidric\u0103 \u00een urma contactului direct cu apele poluate: pl\u0103gi, dermatite, conjunctivite, infec\u0163ii ale urechilor, g\u00e2tului \u015fi nasului. Totu\u015fi aceste boli nu afecteaz\u0103 un num\u0103r mare de persoane.<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n Printre infec\u0163iile care predispun la epidemie – transmis\u0103 direct prin apa contaminat\u0103, este leptospiroza; \u00eemboln\u0103virea are loc prin contactul pielii \u015fi mucoaselor unei persoane cu apele, solul umed, vegeta\u0163ia sau noroiul contaminat cu urin\u0103 de roz\u0103toare. Focare de leptospiroza au existat \u00een Brazilia (1993, 1998 \u015fi 1996), \u00een Nicaragua (1995), regiunea Krasnodar – Federa\u0163ia Rus\u0103 (1997), Santa Fe – Sua (1998), Orissa, India (1999) \u015fi Thailanda (2000).<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n Direc\u0163ii de manifestare a bolilor<\/u><\/strong><\/p>\n\n\n\n Inunda\u0163iile pot duce indirect la cre\u015fterea num\u0103rului de boli. O modalitate ar fi prin expunerea la afec\u0163iunile cauzate \u00een timpul tragediei – malarie, febra West Nile, etc. Incidenta bolilor cre\u015fte dac\u0103 acestea sunt determinate de \u00een\u0163ep\u0103turile de \u0163\u00e2n\u0163ari, al c\u0103ror num\u0103r este \u00een cre\u015ftere dup\u0103 ploi abundente sau rev\u0103rsarea r\u00e2urilor.<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n \u00cen urma unui cutremur \u015fi a inunda\u0163iilor ulterioare din regiunea Atlanticului – Costa R\u00e2ca \u00een 1991, dar \u015fi a celor din Republica Dominicana \u00een 2004 au izbucnit focare de malarie. Febra West Nile a reap\u0103rut \u00een Europa \u00een urma ploilor abundente \u015fi a inunda\u0163iilor, cu focare \u00een Rom\u00e2nia 1996-1997, \u00een Cehia 1997 \u015fi \u00een Italia 1998. Riscul de r\u0103sp\u00e2ndire al bolilor este direct influen\u0163at de schimb\u0103rile comportamentului uman (somnul \u00een aer liber care cre\u015fte expunerea la mu\u015fc\u0103turile de insecte, suprapopularea, am\u00e2narea consultului medical \u00een caz de traumatisme, etc.) sau a modific\u0103rilor de mediu care favorizeaz\u0103 apari\u0163ia \u0163\u00e2n\u0163arilor (alunec\u0103ri de teren, desp\u0103duriri, \u00eendiguiri, etc.).<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n Riscul expunerii la cada<\/u><\/strong>vre<\/u><\/strong><\/p>\n\n\n\n Contrar credin\u0163ei populare, expunerea la cadavre nu cre\u015fte riscul epidemiilor dup\u0103 calamit\u0103\u0163i naturale. Majoritatea agen\u0163ilor patogeni nu supravie\u0163uiesc mult timp \u00een corpul uman dup\u0103 deces, cu excep\u0163ie virusul HIV, care poate supravie\u0163ui p\u00e2n\u0103 la 6 zile. O surs\u0103 real\u0103 de infec\u0163ii acute sunt mai degrab\u0103 supravie\u0163uitorii inunda\u0163iilor. R\u0103m\u0103\u015fi\u0163ele umane prezint\u0103 riscuri pentru s\u0103n\u0103tate dac\u0103 persoana decedat\u0103 suferea de vreo afec\u0163iune grav\u0103 sau dac\u0103 decesul nu a fost provocat de ap\u0103 prin \u00eenec, ci de holer\u0103 sau febra hemoragic\u0103, de exemplu.<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n Persoanele care manevreaz\u0103 cadavrele se supun riscului de a contacta tuberculoza, boli infec\u0163ioase de s\u00e2nge dar \u015fi infec\u0163ii gastrointestinale (diareea cu rotavirus, salmonelozele, escheria coli, febr\u0103 tifoid\u0103, paratifoida, hepatita A, shigella, etc.). Transmiterea bolilor infec\u0163ioase se face prin atingerea leziunilor pielii \u015fi prin s\u00e2nge etc. Tuberculoz\u0103 poate fi contactat\u0103 dac\u0103 bacilul este \u00een aer sau prin contactul cu fluidele din pl\u0103m\u00e2ni, nas, gura \u00een urma manevr\u0103rii cadavrului. Infectarea cu boli gastrointestinale se produce adesea pe cale oral\u0103 prin contaminarea direct\u0103 cu hainele sau corpul celui bolnav. Cadavrele pot contamina rezervele de ap\u0103, fapt care conduce la apari\u0163ia infec\u0163iilor gastrointestinale.<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n Lucr\u0103torii din domeniul public \u015fi cei ai serviciilor de urgen\u0163\u0103 vor fi instrui\u0163i corespunz\u0103tor pentru a menaja situa\u0163iile de panic\u0103 \u015fi pentru a cunoa\u015fte m\u0103surile de precau\u0163ie implicate de manevrarea corect\u0103 a cadavrelor.<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n Alte riscuri pentru s\u0103n\u0103tate generate de inunda\u0163ii<\/u><\/strong><\/p>\n\n\n\n \u00cen timpul inunda\u0163iilor oamenii sunt expu\u015fi riscului de \u00eenec \u015fi leziunilor \u015fi traumatismelor fizice.<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n Hipotermia poate fi o problem\u0103 grav\u0103, mai ales \u00een cazul copiilor care sunt prin\u015fi \u00een apele inunda\u0163iilor o perioad\u0103 mai lung\u0103 de timp. Expunerea la apa rece este un factor de risc pentru infec\u0163iile tractului respirator.<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n Lipsa electricit\u0103\u0163ii din cauza distrugerilor provocate de inunda\u0163ii ar putea perturba procesul de tratare al apei.<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n M\u0103suri preventive<\/u><\/strong><\/p>\n\n\n\n Respectarea m\u0103surilor preventive previne apari\u0163ia bolilor \u015fi epidemiilor din timpul inunda\u0163iilor.<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n M\u0103suri preventive pe termen scurt:<\/p>\n\n\n\n 1. Clorinarea apei. Furnizarea ne\u00eentrerupt\u0103 de ap\u0103 potabil\u0103.<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n Clorinarea apei este u\u015for de realizat \u015fi este eficient\u0103 \u00eempotriva majorit\u0103\u0163ii agen\u0163ilor patogeni din ap\u0103. Clorul ac\u0163ioneaz\u0103 \u00een aproximativ 30 de minute, inactiv\u00e2nd bacteriile. Pentru utilizarea frecventa sau de uz casnic, formele cele mai practice ale clorin\u0103rii includ un amestec de hipoclorit de sodiu lichid, hipoclorit de calciu solid \u015fi pulbere de albire (clorura de v\u0103r, un amestec de hidroxid de calciu, clorura de calciu \u015fi de hipoclorit de calciu).<\/p>\n\n\n\n Cantitatea de clor necesar\u0103 depinde de concentra\u0163ia de materii organice din ap\u0103. Dup\u0103 30 de minute concentra\u0163ia rezidual\u0103 de clor activ din apa ar trebui s\u0103 fie \u00eentre 0.2-0.5 mg\/l. Determinarea acesteia se face prin intermediul test\u0103rii cu ajutorul unor kituri speciale.<\/p>\n\n\n\n 2. Vaccinarea \u00eempotriva hepatitei A<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n Nu se recomanda dec\u00e2t vaccinarea grupurilor cu risc ridicat; printre acestea se num\u0103r\u0103 \u015fi persoanele implicate \u00een gestionarea apei potabile, a apei reziduale sau epurate. \u00cen cazul apari\u0163iei unui focar de hepatita A vor fi imuniza\u0163i doar cei care trebuie s\u0103 intre \u00een contact direct cu bolnavii. Utilizarea imunoglobulinelor nu este recomandat\u0103. Diagnosticul hepatitei A \u00een faza acut\u0103 este confirmat de anticorpii HAV igM.<\/p>\n\n\n\n 3. Vaccinare antitetanos<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n Vaccinarea cu imunoglobuline antitetanos este util\u0103 \u00een cazul persoanelor cu leziuni care nu au fost vaccina\u0163i activ \u015fi \u00een cazul celor cu pl\u0103gi infectate.<\/p>\n\n\n\n 4. Prevenirea malariei<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n Se va face prin mai multe modalit\u0103\u0163i:<\/p>\n\n\n\n – insecticide – inunda\u0163iile nu conduc la o invazie imediat\u0103 de \u0163\u00e2n\u0163ari; astfel, m\u0103surile de prevenire, const\u00e2nd \u00een pulverizarea cu insecticid \u00een zonele inundate, pot fi ac\u0163ionate \u00een timp util. Procedura va reduce riscul de apari\u0163ie a bolilor provocate de mu\u015fc\u0103turile de \u0163\u00e2n\u0163ari.<\/p>\n\n\n\n – diagnosticul precoce – se recomanda monitorizarea s\u0103pt\u0103m\u00e2nala a cazurilor de \u00eemboln\u0103vire \u015fi stabilirea diagnosticului corect pe baza rezultatelor de laborator, pentru a ac\u0163iona chiar \u00een primul stadiu al unei posibile epidemii de malarie.<\/p>\n\n\n\n – \u00eengrijirea medical\u0103 gratuit\u0103 prin deplasarea echipelor specializate la locul calamita\u0163ii. Interven\u0163ia trebuie s\u0103 se fac\u0103 mai ales dac\u0103 s-a confirmat existen\u0163a unei epidemii de malarie. Indiferent de situa\u0163ie, trebuie depistat orice caz de febr\u0103 pentru a reduce r\u0103sp\u00e2ndirea bolilor \u015fi chiar a mortalit\u0103\u0163ii.<\/p>\n\n\n\n 5. Instruirea de baz\u0103 privind men\u0163inerea s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii \u00een cazul inunda\u0163iilor<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n – promovarea practicilor de igien\u0103;<\/p>\n\n\n\n – asigurarea condi\u0163iilor minime de igien\u0103 pentru prepararea hranei;<\/p>\n\n\n\n – oferirea posibilit\u0103\u0163ilor de fierbere a apei;<\/p>\n\n\n\n – necesitatea diagnosticului precoce \u015fi a tratamentului imediat (la maxim 24 de ore de la instalarea febrei).<\/p>\n\n\n\n 6. Manevrarea cadavrelor<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n – este indicat\u0103 inhumararea cadavrelor, nu incinerarea acestora;<\/p>\n\n\n\n – cadavrele nu trebuie aruncate \u00een gropi comune deoarece nu constituie o m\u0103sur\u0103 de s\u0103n\u0103tate public\u0103 \u015fi \u00eencalca normele social;<\/p>\n\n\n\n – cimitirele trebui pozi\u0163ionate la cel pu\u0163in 30 m distan\u0163\u0103 de sursa de ap\u0103 subteran\u0103 utilizat\u0103 ca ap\u0103 potabil\u0103;<\/p>\n\n\n\n – familiile ar trebui s\u0103 aibe posibilitatea s\u0103 efectueze funerariile adecvate conform obiceiurilor.<\/p>\n\n\n\n 7. M\u0103suri pentru lucr\u0103torii care se vor ocupa de cadavre<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n – utilizarea corecte \u015fi evitarea reutiliz\u0103rii manu\u015filor de protec\u0163ie;<\/p>\n\n\n\n – sp\u0103larea frecventa m\u00e2inilor cu ap\u0103 \u015fi s\u0103pun;<\/p>\n\n\n\n – furnizarea de dezinfectante pentru vehicule \u015fi echipamente;<\/p>\n\n\n\n – cadavrele nu necesit\u0103 decontaminare \u00eenainte de \u00eenmorm\u00e2ntare (cu excep\u0163ia cazurilor de holer\u0103);<\/p>\n\n\n\n – vaccinarea lucr\u0103torilor \u00eempotriva hepatitei B.<\/p>\n\n\n\n M\u0103suri pe termen lung:<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n – m\u0103suri legislative \u015fi administrative;<\/p>\n\n\n\n – instruirea popula\u0163iei, cu ajutorul unor programe de preg\u0103tire, \u00een caz de catastrofe;<\/p>\n\n\n\n – dezvoltarea posibilit\u0103\u0163ilor de ac\u0163iune la nivel local, na\u0163ional \u015fi interna\u0163ional;<\/p>\n\n\n\n – furnizarea de ap\u0103 potabil\u0103;<\/p>\n\n\n\n – aplicarea unor standarde ridicate de igien\u0103;<\/p>\n\n\n\n – posibilitate de interven\u0163ie la nivel tehnic \u00een caz de calamitate natural\u0103;<\/p>\n\n\n\n – modernizarea mijloacelor de tratare a apei \u015fi a canaliz\u0103rilor;<\/p>\n\n\n\n – men\u0163inerea controlului asupra bolilor infec\u0163ioase prin strategii eficiente.<\/p>\n\n\n\n Probleme psihosociale<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n \u00cen urma inunda\u0163iilor pot avea loc at\u00e2t pierderi materiale, c\u00e2t \u015fi de vie\u0163i omene\u015fti; din aceast\u0103 acestor pierderi persoanele sensibile pot manifesta anumite tulbur\u0103ri psihice, precum: depresie, anxietate \u015fi simptome psihosomatice.<\/p>\n\n\n\n Tulburarea de stres posttraumatic apare ca o reac\u0163ie \u00eent\u00e2rziat\u0103 la un eveniment stresant, situa\u0163ie periculoas\u0103 sau catastrofal\u0103. Afec\u0163iunea presupune tr\u0103irea repetat\u0103 a traumelor prin intermediul amintirilor, viselor sau co\u015fmarurilor. Persoana va evita activit\u0103\u0163ile \u015fi situa\u0163iile care au leg\u0103tur\u0103 cu evenimentul traumatizant. Gravitatea experien\u0163ei tr\u0103ite este principalul factor care contribuie la declan\u015farea tulbur\u0103rii. Costul for\u0163ei de munc\u0103 necesar pentru repararea caselor distruse, de exemplu poate fi un factor de stres pentru supravie\u0163uitorii inunda\u0163iilor.<\/p>\n\n\n\n Aceste evenimente negative pot provoca frecvent tulbur\u0103ri mentale, anxietate, furie, depresie, letargie, hiperactivitate, insomnie, schimb\u0103ri de comportament. Copii ar putea deveni agresivi \u015fi pot manifesta enurezis. Numeroase probleme legate de morbiditate dup\u0103 dezastre au fost legate de stresul \u015fi oboseala provocate de acestea. Bolile cardiovasculare \u015fi hipertensiunea arterial\u0103 au fost favorizate de catastrofele naturale.<\/p>\n\n\n\n Opiniile referitoare la cre\u015fterea tendin\u0163elor suicidale dup\u0103 inunda\u0163ii sunt \u00eemp\u0103r\u0163ite dar dovezile sunt destul de pu\u0163ine. Date recente oferite de Organiza\u0163ia Mondial\u0103 a S\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii sugereaz\u0103 c\u0103 predispozi\u0163iile \u00een acest sens au sc\u0103zut remarcabil dup\u0103 uraganul Katrina. Aceast\u0103 atitudine a fost atribuita unor principii \u015fi credin\u0163e optimiste determinate de for\u0163\u0103 interioar\u0103 a oamenilor care a stat la baza dorin\u0163ei lor de a-\u015fi relua via\u0163a. Dup\u0103 calamit\u0103\u0163i naturale, aten\u0163ia supravie\u0163uitorilor este \u00eendreptat\u0103 \u00een mod principal c\u0103tre recuperarea bunurilor materiale, repara\u0163iile locuin\u0163elor. Cu toate acestea, nu ar trebui neglijat\u0103 importanta sprijinului pe care l-ar putea oferi psihoterapeu\u0163ii, prietenii, rudele pentru dep\u0103\u015firea traumelor provocate de inunda\u0163ie.<\/p>
![\"www.fiipregatit.ro\"](\"https:\/\/www.dspvn.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/07\/fiipreg.jpg\")
<\/a><\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"