{"id":6539,"date":"2025-05-29T09:57:12","date_gmt":"2025-05-29T07:57:12","guid":{"rendered":"https:\/\/www.dspvn.ro\/?p=6539"},"modified":"2025-05-29T09:59:12","modified_gmt":"2025-05-29T07:59:12","slug":"tantarii-si-capusele-va-pot-imbolnavi-protejati-va-de-intepaturile-sau-muscaturile-acestora","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.dspvn.ro\/index.php\/2025\/05\/29\/tantarii-si-capusele-va-pot-imbolnavi-protejati-va-de-intepaturile-sau-muscaturile-acestora\/","title":{"rendered":"\u021a\u00e2n\u021barii \u0219i c\u0103pu\u0219ele v\u0103 pot \u00eemboln\u0103vi! Proteja\u021bi-v\u0103 de \u00een\u021bep\u0103turile sau mu\u0219c\u0103turile acestora!"},"content":{"rendered":"\n

<\/p>\n\n\n\n

Bolile transmise de vectori sunt afec\u021biuni cauzate de agen\u021bi patogeni (virusuri, bacterii, parazi\u021bi) care sunt transmi\u0219i de la un organism gazd\u0103 la altul prin intermediul unor organisme, numite vectori.
Vectorii sunt organisme vii, de obicei artropode (cum ar fi \u021b\u00e2n\u021barii, mu\u0219tele, g\u00e2ndacii, c\u0103pu\u0219ele) dar \u0219i unele animale (cum ar fi roz\u0103toarele), care pot transmite agen\u021bi patogeni infec\u021bio\u0219i \u00eentre oameni sau de la animale la oameni.
Mul\u021bi dintre ace\u0219ti vectori se hr\u0103nesc cu s\u00e2ngele mamiferelor (inclusiv omul), p\u0103s\u0103rilor \u015fi reptilelor, inger\u00e2nd microorganisme patogene de la o gazd\u0103 infectat\u0103 (uman\u0103 sau animal\u0103) pe care le transmit apoi la o nou\u0103 gazd\u0103, dup\u0103 ce agentul patogen s-a replicat. Odat\u0103 ce un vector devine infec\u021bios, acesta este capabil s\u0103 transmit\u0103 agentul patogen pentru tot restul vie\u021bii sale, \u00een timpul fiec\u0103rei mu\u0219c\u0103turi ulterioare.
Bolile transmise de vectori sunt o problem\u0103 de s\u0103n\u0103tate public\u0103 global\u0103, reprezent\u00e2nd mai mult de 17% din toate bolile infec\u021bioase, provoc\u00e2nd peste 700.000 de decese anual. Conform datelor Organiza\u021biei Mondiale a S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii (OMS), p\u00e2n\u0103 la 80% din popula\u021bia lumii este expus\u0103 riscului pentru una sau mai multe boli transmise prin vectori, cea mai important\u0103 povar\u0103 a acestor boli afl\u00e2ndu-se \u00een prezent \u00een zonele tropicale \u0219i subtropicale, afect\u00e2nd \u00een mod dispropor\u021bionat cele mai s\u0103race popula\u021bii.<\/p>\n\n\n\n

Din 2014, focare majore de febr\u0103 Denga, malarie, febr\u0103 Chikungunya, febr\u0103 galben\u0103 \u0219i Zika au afectat popula\u021bii numeroase, curm\u00e2nd vie\u021bi \u0219i suprasolicit\u00e2nd sistemele de s\u0103n\u0103tate din multe \u021b\u0103ri. Alte boli precum leishmanioza \u0219i filariaza limfatic\u0103 provoac\u0103 suferin\u021b\u0103 cronic\u0103, dizabilitate \u0219i stigmatizare ocazional\u0103.
Malaria este o infec\u021bie parazitar\u0103 transmis\u0103 de \u021b\u00e2n\u021barul anofel (Anopheles mosquitoes), cunoscut \u0219i ca \u201e\u021b\u00e2n\u021barul malariei\u201d. Se estimeaz\u0103 c\u0103 provoac\u0103 249 de milioane de cazuri la nivel global \u0219i peste 60.8000 de decese \u00een fiecare an, majoritatea deceselor ap\u0103r\u00e2nd la copiii sub 5 ani.
Febra Denga este cea mai r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 infec\u021bie viral\u0103 transmis\u0103 de \u021b\u00e2n\u021barii Aedes. Peste 3,9 miliarde de persoane din peste 132 de \u021b\u0103ri sunt expuse riscului de a contacta Denga , cu aproximativ 96 de milioane de cazuri simptomatice \u0219i aproximativ 40000 de decese \u00een fiecare an.
Alte boli virale transmise prin vectori includ infec\u021bia cu virusurile Chikungunya, Zika \u0219i West Nile, febra galben\u0103, encefalita japonez\u0103 (toate transmise de \u021b\u00e2n\u021bari), encefalita transmis\u0103 de c\u0103pu\u0219e \u0219i febra hemoragic\u0103 Crimeea-Congo.
Pe lang\u0103 bolile virale, exist\u0103 \u0219i infec\u021bii bacteriene transmise de c\u0103pu\u0219e la om, precum boala Lyme, Rickettsiozele \u0219i Tularemia.
Organiza\u021bia Mondial\u0103 a S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii (OMS) a dezvoltat R\u0103spunsul global pentru controlul vectorilor \u00een perioada 2017\u20132030 (RGCV), oferind astfel o nou\u0103 strategie de consolidare a controlului vectorilor la nivel mondial, printr-o capacitate sporit\u0103, o supraveghere \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit\u0103, o mai bun\u0103 coordonare \u0219i o ac\u021biune integrat\u0103 \u00eentre sectoare \u0219i boli.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen mod specific, OMS se implic\u0103 \u00een lupta \u00eempotriva bolilor transmise de vectori prin:
furnizarea de recomand\u0103ri bazate pe dovezi pentru controlul vectorilor \u0219i protejarea oamenilor \u00eempotriva infec\u021biilor;
oferirea de sprijin tehnic \u021b\u0103rilor, astfel \u00eenc\u00e2t acestea s\u0103 poat\u0103 gestiona eficient cazurile \u0219i focarele;
sprijinirea \u021b\u0103rilor pentru a-\u0219i \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi sistemele de raportare \u0219i a evalua adev\u0103rata povar\u0103 a bolii;
furnizarea de instruire (consolidarea capacit\u0103\u021bilor) privind managementul clinic, diagnosticul \u0219i controlul vectorial cu sprijinul centrelor sale de colaborare;
sprijinirea dezvolt\u0103rii \u0219i evalu\u0103rii de noi instrumente, tehnologii \u0219i abord\u0103ri pentru bolile transmise prin vectori, inclusiv tehnologiile de control al vectorilor \u0219i managementul bolilor.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen Rom\u00e2nia, modific\u0103rile de ordin climatic (temperaturi ridicate, valurile de c\u0103ldur\u0103 ce urmeaz\u0103 ploilor abundente), precum \u0219i intensificarea circula\u021biei de c\u0103l\u0103tori \u0219i m\u0103rfuri din zone endemice au reprezentat factori favorizan\u021bi pentru apari\u021bia unor cazuri de malarie, febr\u0103 Denga \u0219i infec\u021bii cu virusul Zika.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen Rom\u00e2nia sunt supravegheate epidemiologic urmatoarele boli:
Malaria
Meningita West-Nile
Encefalita de c\u0103pu\u015f\u0103 (TBE)
Febra butonoas\u0103
Boala Lyme<\/p>\n\n\n\n

Multe dintre aceste boli pot fi prevenite prin m\u0103suri de autoprotec\u021bie \u0219i prin mobilizarea comunit\u0103\u021bii.
Un element crucial \u00een reducerea poverii bolilor transmise de vectori este schimbarea comportamentului uman, \u00een sensul adopt\u0103rii m\u0103surilor preventive.
\u00cembun\u0103t\u0103\u021birea gradului de con\u0219tientizare a popula\u021biei este esen\u021bial, astfel \u00eenc\u00e2t, oamenii, s\u0103 \u0219tie cum s\u0103 se protejeze de \u021b\u00e2n\u021bari, c\u0103pu\u0219e, insecte, mu\u0219te \u0219i al\u021bi vectori.
Accesul la ap\u0103 \u0219i canalizare este un factor foarte important \u00een controlul \u0219i eliminarea bolilor. M\u0103surile de \u00eembun\u0103t\u0103\u021bire a stoc\u0103rii apei \u0219i \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea sistemelor de canalizare contribuie al\u0103turi de adoptarea comportamentelor preventive la controlul acestor boli la nivel de comunitate.<\/p>\n\n\n\n

M\u0103suri recomandate popula\u021biei pentru a preveni bolile transmise prin \u021b\u00e2n\u021bari:
– purta\u021bi \u00eembr\u0103c\u0103minte cu m\u00e2neci lungi \u0219i pantaloni lungi, dac\u0103 ie\u0219i\u021bi seara din locuin\u021be sau c\u00e2nd merge\u021bi \u00een zone cu vegeta\u021bie sau pe malul apelor;
– utiliza\u021bi substan\u021be repelente \u00eempotriva \u021b\u00e2n\u021barilor, comercializate \u00een farmacii (DEET, icaridin, IR 3535, para-metan-diol), care se aplic\u0103 pe p\u0103r\u0163ile descoperite ale corpului (\u00een concordan\u021b\u0103 cu instruc\u021biunile de pe etichet\u0103);
– \u00eempiedica\u021bi p\u0103trunderea \u021b\u00e2n\u021barilor \u00een cas\u0103 prin folosirea de plase de protec\u021bie la ferestre\/u\u0219i;
– utiliza\u021bi substan\u021be insecticide \u00een locuin\u021b\u0103\/\u00een jurul locuin\u021bei;
– utiliza\u021bi sisteme de aer condi\u021bionat \u00een locuin\u021b\u0103;
– utiliza\u021bi plase \u00eempotriva \u021b\u00e2n\u021barilor \u00een jurul paturilor \u00een cazul \u00een care nu sunt disponibile celelalte m\u0103suri men\u021bionate anterior sau dac\u0103 dormi\u021bi \u00een aer liber;
– acoperi\u021bi p\u0103tu\u021bul sau c\u0103ruciorul copilului cu plase \u00eempotriva \u021b\u00e2n\u021barilor.<\/p>\n\n\n\n

\u00cenmul\u021birea \u021b\u00e2n\u021barilor poate fi oprit\u0103 prin:
– evacuarea apei din subsoluri;
– repararea instala\u021biilor de ap\u0103 \u0219i canalizare din subsoluri \u0219i din apropierea locuin\u021belor;
– evitarea arunc\u0103rii la \u00eent\u00e2mplare a obiectelor care nu ne mai trebuie \u0219i \u00een care apa poate stagna (cutii de conserve, cauciucuri de automobile, juc\u0103rii etc);
– \u00eendep\u0103rtarea gunoaielor menajere \u00een care se pot ad\u0103posti \u021b\u00e2n\u021barii.<\/p>\n\n\n\n

M\u0103suri recomandate popula\u021biei pentru a preveni bolile transmise prin c\u0103pu\u0219e:<\/p>\n\n\n\n

M\u0103suri de protec\u0163ie personal\u0103 \u00eempotriva infest\u0103rii cu c\u0103pu\u015fe<\/p>\n\n\n\n

-purta\u021bi haine deschise la culoare, cu m\u00e2neci lungi \u0219i pantaloni lungi;\npurta\u021bi pantofi sport deschi\u015fi la culoare f\u0103r\u0103 orificii sau decupaje (nu este indicat s\u0103 purta\u021bi papuci\/sandale \u00een zonele endemice);\n-aplica\u021bi substan\u021be repelente (DEET-Dietiltoluamid\u0103) pe pielea ce ar putea veni \u00een contact cu c\u0103pu\u015fele (m\u00e2ini, bra\u0163\u2013antebra\u0163, etc) \u015fi utiliza\u021bi spray-uri cu repelen\u0163i pe baz\u0103 de permetrin pentru haine (\u00een special pe pantofi, \u015fosete, pantaloni, etc);\ntrata\u021bi hainele purtate \u00een aer liber, dup\u0103 activit\u0103\u021bi desf\u0103\u0219urate \u00een zone cu poten\u021bial de infestare cu c\u0103pu\u0219e, prin sp\u0103lare \u0219i uscare la aer cald sau fierbinte, timp de cel pu\u021bin o or\u0103;\n-inspecta\u021bi corpul cu aten\u0163ie, deoarece c\u0103pu\u015fele se pot fixa oriunde f\u0103r\u0103 a provoca disconfort la ata\u015fare sau \u00een timpul hr\u0103nirii. --\u00cenl\u0103tura\u021bi prompt c\u0103pu\u015fele \u00een cazul \u00een care sunt g\u0103site pe corp (cu ajutorul unei pensete cu v\u00e2rful bont prin prinderea c\u00e2t mai aproape de piele \u015fi tragerea \u00een sus, astfel \u00eenc\u00e2t capul c\u0103pu\u015fei s\u0103 nu r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een piele);\n-dup\u0103 \u00eenl\u0103turarea c\u0103pu\u015felor dezinfecta\u021bi pielea cu acool (70%) \u015fi aplica\u021bi un unguent cu antibiotic cu spectru larg.<\/code><\/pre>\n\n\n\n
\u00cempiedicarea \u00eenmul\u021birii c\u0103pu\u0219elor se poate realiza prin:<\/p>\n\n\n\n
Managementul habitatelor favorabile c\u0103pu\u015felor \u2013 \u00een zonele reziden\u0163iale \u00een care s-a constatat o infestare semnificativ\u0103 cu ixodide trebuie luate urm\u0103toarele m\u0103suri:\nreduce\u021bi vegeta\u021bia \u00eenalt\u0103 (ierburi, tufi\u0219uri);\n\u00eenl\u0103tura\u021bi frunzele moarte \u015fi crengile c\u0103zute, distruge\u021bi-le prin ardere;\n\u00eenl\u0103tura\u021bi vegeta\u021bia din vecin\u0103tatea sau de pe pere\u021bii caselor;\nacoperi\u021bi g\u0103urile\/cr\u0103p\u0103turile din pere\u021bii caselor.\n\nManagementul animalelor gazd\u0103\n- descuraja\u021bi prezen\u021ba roz\u0103toarelor (depozita\u021bi corect gunoiul menajer, depozita\u021bi corect proviziile \u2013 inclusiv gr\u00e2ne, f\u00e2n, etc.,  - folosi\u021bi capcane, momeli otr\u0103vite, etc);\n- descuraja\u021bi prezen\u021ba unor animale s\u0103lbatice (c\u0103prioare, arici, porci mistre\u0163i, ur\u015fi, etc.) \u00een apropierea casei;\n- aplica\u021bi tratamente cu acaricide adecvate asupra animalelor de companie (c\u00e2ini, pisici, etc) \u015fi asupra celor domestice (oi, capre, vaci, cai \u015fi p\u0103s\u0103ri de curte).\n\nManagementul aplic\u0103rii de acaricide sau prin controlul chimic (cu acaricide) a popula\u021biilor de c\u0103pu\u0219e\n-aplicarea prin pulverizare de formule recomandate de acaricide pe zone restr\u00e2nse \u015fi \u00een microfocare (nu se fac aplic\u0103ri masive prin pulverizare \/ stropire din avion sau ma\u015fin\u0103);\n- alegerea \u00een func\u0163ie de situa\u0163ie, de la caz la caz, a acaricidului \u015fi a concentra\u021biilor celor mai potrivite.<\/code><\/pre>\n\n\n\n
Aten\u021bie \u2013 aplicarea acaricidelor trebuie efectuat\u0103 de c\u0103tre personal calificat \u015fi atestat \u00een acest sens.<\/p>\n\n\n\n
Evitati muscatura de capuse !<\/strong><\/p>\n\n\n\n
Sursa : https:\/\/insp.gov.ro\/2025\/05\/23\/tantarii-si-capusele-va-pot-imbolnavi-protejati-va-de-intepaturile-sau-muscaturile-acestora\/<\/a><\/p>
\"www.fiipregatit.ro\"<\/a><\/div>\n\n\n\n
\"\"<\/figure>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Bolile transmise de vectori sunt afec\u021biuni cauzate de agen\u021bi patogeni (virusuri, bacterii, parazi\u021bi) care sunt transmi\u0219i de la un organism gazd\u0103 la altul prin intermediul unor organisme, numite vectori. Vectorii sunt organisme vii, de obicei artropode (cum ar fi \u021b\u00e2n\u021barii, mu\u0219tele, g\u00e2ndacii, c\u0103pu\u0219ele) dar \u0219i unele animale (cum ar fi roz\u0103toarele), care pot transmite agen\u021bi […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":6540,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_regular_price":[],"currency_symbol":[],"_lmt_disableupdate":"","_lmt_disable":"","footnotes":""},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-6539","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-uncategorized"],"post_slider_layout_featured_media_urls":{"thumbnail":["https:\/\/www.dspvn.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/05\/tant1-150x100.jpg",150,100,true],"post_slider_layout_landscape_large":["https:\/\/www.dspvn.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/05\/tant1.jpg",600,400,false],"post_slider_layout_portrait_large":["https:\/\/www.dspvn.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/05\/tant1.jpg",600,400,false],"post_slider_layout_square_large":["https:\/\/www.dspvn.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/05\/tant1.jpg",600,400,false],"post_slider_layout_landscape":["https:\/\/www.dspvn.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/05\/tant1.jpg",600,400,false],"post_slider_layout_portrait":["https:\/\/www.dspvn.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/05\/tant1.jpg",600,400,false],"post_slider_layout_square":["https:\/\/www.dspvn.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/05\/tant1.jpg",600,400,false],"full":["https:\/\/www.dspvn.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/05\/tant1.jpg",600,400,false]},"modified_by":"admin","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.dspvn.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6539","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.dspvn.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.dspvn.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.dspvn.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.dspvn.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=6539"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.dspvn.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6539\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":6544,"href":"https:\/\/www.dspvn.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6539\/revisions\/6544"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.dspvn.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/6540"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.dspvn.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=6539"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.dspvn.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=6539"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.dspvn.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=6539"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}