Fumatul în contextul pandemiei COVID-19. Fumatul, factor de risc pentru infectarea cu virusul SARS-COV-2

0 Comments

„Fumatul reprezintă un factor de risc suplimentar atât pentru infectarea cu virusul SARS-CoV 2, cât și în dezvoltarea unor forme de boală cu simptomatologie mai severă și prognostic mai rezervat”. Această afirmație este susținută cu date ale Organizației Mondiale a Sănătății, Centrului pentru Prevenirea și Controlul Bolilor, SUA, precum și cu articole din literatura de specialitate.

Fumatul, factor de risc pentru infectarea cu virusul SARS-COV-2

a. Mecanismul susceptibilității crescute la infecții la fumători este multifactorial și include modificarea apărării structurale și imunologice ale gazdei.

– Modificări structurale: Fumul de tutun și multe dintre componentele sale produc modificări structurale în căile respiratorii. Aceste modificări includ permeabilitatea crescută a mucoasei, afectarea clearance-ului mucociliar, modificări ale aderenței agentului patogen, întreruperea epiteliului respirator, inflamație peribronșică și fibroză.

– Mecanisme imunologice: fumatul slăbește funcția celulelor imune de apărare a organismului și producerea de anticorpi la oameni și animale[1].

b. Fumătorii sunt supuși unui risc mai ridicat de infecție cu virusul SARS-CoV-2 pe cale orală, atunci când fumează țigări (respectiv ating țigara cu mâna neingienizată, apoi duc țigara la gură) sau alte produse din tutun[2].

Efectele fumatului asupra organismului

Plămânii
– Fumatul este responsabil pentru 80-90% dintre bronho-pneumopatiile cronice obstructive – obstrucție cronică a căilor respiratorii.
– Fumatul este responsabil de 85% dintre cancerele bronho-pulmonare, de apariția bronșitei cronice, inflamații ale gâtului, nasului și alte infecții respiratorii.
Efectele pot dura pana la 20 de ani de la renunțarea la fumat.

Inima și vasele de sânge:
– Fumatul este răspunzător de 30% dintre decesele prin boli cardiovasculare.
– Monoxidul de carbon din fumul de țigară crește nivelul de colesterol din sânge, care duce în final la depunerea acestuia pe pereții vaselor de sânge.
– Fumatul cauzează, de asemenea, rigidizarea pereților arteriali.
– Nicotina din țigări crește presiunea sângelui, bătăile inimii și cerința de oxigen a mușchiului inimii. Provoacă, de asemenea, constricția vaselor, ceea ce poate duce la infarct miocardic.
– Sângele se coagulează mai repede la fumători decât la nefumători, ceea ce poate duce la formarea unor cheaguri care pot duce la astuparea vaselor de sânge și apariția infarctului.
Efectele pot dura până la 15 de ani de la renunțare.

Cancer
Fumatul duce la apariția cancerului de buze, limba, glande salivare, gura, laringe, esofag și faringe.
Apariția cancerului de stomac este, de asemenea, asociată cu fumatul.
Cancerul de vezica urinara are printre factorii de risc si fumatul. De asemenea, cancerul renal, de col uterin si pancreas.
Există o relație puternică de dependență între fumat și apariția leucemiei.

Probleme hormonale
La femeile care fumează, menopauza se instalează în medie cu 5 ani mai devreme decât la nefumătoare.
Fumatul și nicotina pot produce disfuncționalități la nivelul hormonilor implicați în funcția reproducerii.
La femeile care fumează este crescut riscul de apariție a osteoporozei, iar la bărbații care fumează este scăzută mobilitatea spermatozoizilor.

Fumatul, în cazul femeilor care folosesc contraceptive orale, crește riscul de boală coronariană și accident vascular cerebral, în comparație cu cele care nu fumează.

Efectele fumatului la tineri :

– Fetele adolescente sunt mai susceptibile la cancer pulmonar.

– Tinerii fumători pot deveni emoționali și psihologic slabi.

– Fumatul duce la alte boli cum ar fi infarct miocardic, accidente vasculare cerebrale, bronșită cronică, emfizem și altele.

– Adolescenții fumători vor deveni cu ușurință dependenți de alcool, marijuana și droguri.

– Fumatul vă strică frumusețea, unghiile arată a fi bolnave și dinții devin galbeni.

– Pielea îmbătrânește mai repede la adolescenții care fumează.

– Adolescenții care fumează au respirația urât mirositoare.

– Fumătorii adolescenți produc mai multă flegmă decât nefumătorii.

– Fumătorii nu pot dormi bine.

– Se confruntă cu moartea precoce din cauza bolilor legate de fumat.

– Ajung să se deprime cu ușurință.

Potrivit OMS, adolescenţa este o perioadă-cheie pentru dezvoltarea creierului, iar nicotina afectează major circuitele cerebrale responsabile de învăţare şi de controlul atenţiei. Totodată creşte susceptibilitatea pentru comportamente adictive (dependență față de un drog). Inhalată, nicotina induce dependenţă indiferent de produsul care o furnizează (ţigară clasică, electronică sau încălzită), astfel că adolescenţii care inhalează azi nicotină, fie şi ocazional, au un risc considerabil crescut să devină adulţi care consumă zilnic tutun.

Țigările au în componență următoarele substanțe:

Gudron

Gudronul este reziduul particulelor din fumul de țigară. Nu reprezintă o substanță chimică, ci este un amestec de mai multe mii de compuși ai fumului. Cantitatea de gudron este măsurată în condiții de laborator, captând particulele pe un filtru și apoi eliminând apa și nicotina.

Nicotină

Nicotina este o substanță chimică produsă în mod natural în planta de tutun. Atunci când tutunul este ars, nicotina trece în fum. Deși creează dependență, nicotina nu este cauza principală a bolilor asociate fumatului.

Monoxid de carbon

Monoxidul de carbon este un gaz care se formează în fumul de țigară. S-a dovedit că monoxidul de carbon este principala cauză a bolilor cardiovasculare (afecțiuni cardiace) la fumători.   

Renunțarea la fumat se poate face foarte simplu, prin conștientizarea faptului că fumatul are doar dezavantaje și nici un avantaj:

– mirosul de tutun al pielii, părului, hainelor, îngălbenirea dinților și a unghiilor.

–  aspectul tenului mai ridat, obosit, încercănat, fără vitalitate.

–  circulația slabă a sângelui, senzația de amorțeală, lipsa energiei pentru activități fizice.

– dificultăți de respirație, mai ales la efort fizic.

– accelerarea îmbătrânirii.

– pierderea inutilă a banilor, care pot fi economisiți pentru cheltuieli mult mai utile.

– instalarea precoce a menopauzei.

– moartea prematură.

Sfaturi pentru renunțarea la fumat:

– conștientizarea riscului de cancer pulmonar, boală incurabilă și mortală. 

– practicarea unui sport, cum ar fi: alergat, fitness, ciclism.

– adoptarea unei alimentații bazate pe fructe, legume, lactate, pește.

– înlocuirea obiceiului fumatului cu alte obiceiuri: consumul de fructe, sucuri de fructe, lactate, cereale, semințe, nuci, salate, inspirația profundă, relaxarea, practicarea unui sport.

– evitarea pe cât posibil a anturajului de fumători.

– investirea banilor în lucruri mult mai utile.

Direcția de Sănătate Publică Vrancea

Compartiment Promovarea Sănătății


[1] https://untobaccocontrol.org/kh/waterpipes/covid-19/

[2] https://www.euro.who.int/en/health-topics/health-emergencies/coronavirus-covid-19/publications-and-technical-guidance/resources-for-tobacco-use-control-as-part-of-covid-19-response

Last Updated on 10/11/2020 by Stanciu Silviu

Categories: